În nuvela „Alexandru Lăpușneanul” accentul cade pe:

eroul principal

întâmplări

destinul eroului

1

Nuvela „Alexandru Lăpușneanul” este în esență:

clasică, cu elemente de romantism, realism, naturalism

naturalistă, cu elemente din clasicism, romantism, realism

romantică, cu elemente de clasicism, realism, naturalism

realistă, cu elemente din clasicism, romantism, naturalism

2

În construirea nuvelei „Alexandru Lăpușneanul”, Costache Negruzzi folosește:

tehnica punerii în acțiune

tehnica contrapunctului

2

În realizarea nuvelei sale, Costache Negruzzi:

s-a folosit numai de date istorice reale

a împletit datele istorice cu scene imaginare

a apelat numai la scene imaginare

3

Datele istorice folosite de Costache Negruzzi au fost luate din:

„Letopițetul Țării Moldovei” al lui Grigore Ureche

„Cronicile Bălenilor”

„Letopisețul” lui Ion Neculce

2

În componența nuvelei „Alexandru Lăpușneanul” intră:

6 capitole

4 capitole

5 capitole

1

Nuvela lui Costache Negruzzi a fost publicată în anul:

1840

1842

1848

3

Nuvela a apărut în primul număr al revistei:

„Albina Românească”

„Dacia Literară”

„Curierul Românesc”

2

Alexandru Lăpușneanul moare:

otrăvit

tras în țeapă

decapitat

2

Personajele secundare Spancioc și Stroici ale nuvelei „Alexandru Lăpușneanul” conferă nuvelei echilibru compozițional și au un caracter:

clasic

romantic

naturalist

2

Costache Negruzzi introduce pentru prima dată în literatura română în nuvelă, un:

personaj principal

personaj secundar

personaj colectiv

3

În nuvela „Alexandru Lăpușneanul” este prezentată:

prima domnie a lui Lăpușneanul

a doua domnie a lui Lăpușneanul

perioada dinaintea celei de-a doua domnii

2

Lăpușneanul a spus în realitate cuvintele „Dacă voi nu ma vreți eu vă vreu”, care constituie:

al patrulea moto al nuvelei

al treilea moto al nuvelei

al doilea moto al nuvelei

primul moto al nuvelei

1

În nuvela „Alexandru Lăpușneanul” scena piramidei realizate din capete este o scenă:

reală dar cu exagerări

imaginară

reală

2

Figura lui Lăpușneanul de despot crud și însingurat îl încadrează ca:

personaj clasic

personaj realist

personaj romantic

3

Boala lui Lăpușneanul constituie:

element realist

element romantic

element naturalist

2

Omorârea celor 47 de boieri la ospățul lui Lapușneanul este:

preluată din datele lui Grigore Ureche

imaginară

reală cu exagerări

2

Subiectul nuvelei se realizează cu ajutorul:

tehnicii povestirii în ramă

tehnicii decupajului

2

Prin tema tratată, „Alexandru Lapușneanul” este o nuvelă:

socială

fantastică

istorică

1

Costache Negruzzi împreună cu Vasile Alecsandri au fost:

directori ai Teatrului Național din Iași

coautori ai povestirii „Toderică”

directori ai revistei „Dacia Literară”

2

Textul „Umbra lui Mircea. La Cozia” debutează cu elemente:

de pastel

de odă

de baladă

3

Numele revistei „Dacia literară” sugerează:

că scrierile se vor baza pe traduceri din alte literaturi

că scrierile vor fi originale și exclusiv literare

că scrierile vor avea tentă politică

1

Revista „Dacia literară” a fost interzisă după:

2 numere

4 numere

3 numere

2

Articolul „Introducție” a fost publicat în „Dacia literară” în:

al doilea număr

al treilea număr

primul număr

1

Până la apariția revistei „Dacia literară” existau doar:

6 reviste importante

3 reviste importante

4 reviste importante

3

Revista „Dacia literară” a fost condusă de:

Vasile Alecsandri

Mihail Kogălniceanu

Costache Negruzzi

3

Temele ce asigură o literatură originală în „Dacia literară” sunt:

erotica

istroria patriei, folclorul românesc și natura autohtonă

politica

1

Acțiunea din epopea „Țiganiada” este plasată în timpul domniei lui:

Ștefan cel Mare

Mircea cel Bătrân

Vlad Țepeș

3

Ion Budai-Deleanu atrage atenția societății asupra unor probleme grave prin:

dezbaterea problemelor

descrierea problemelor

satirizarea problemelor

1

„Țiganiada” este:

un pastel

o odă

o operă unică în literatura noastră, singura epopee terminată

2

Prin intermediul țiganilor, Ion Budai-Deleanu prezintă un mesaj:

iluminist

umanist

clasic

2

Samuel Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu sunt reprezentanți de seama ai curentului:

umanist

realist

iluminist

1

În „Țiganiada” interesează:

întâmplările

eroul principal

viziunea satiric caricaturală a autorului

3

„Țiganiada” a cunoscut:

4 variante

2 variante

3 variante

2

Caracterul care reiese din faptele lui Alexandru Lăpușneanul este unul:

echilibrat

blând

demonic

3

Nuvela „Alexandru Lăpușneanul” a fost publicată în anul

1848

1840

1842

3

Încălcându-se regula clasică a unității de timp și regula clasică a unității de spatiu, se dovedește că textul are un fond:

realist

romantic

naturalist

3

Dorința de răzbunare a lui Lăpușneanul și patriotismul său reprezintă:

un conflict interior

un conflict exterior

un conflict lipsit de importanță

1

Cuvintele din cel de-al doilea moto al nuvelei „Alexandru Lăpușneanul”, „Ai sa dai seamă, doamnă!...” aparțin:

lui Lapușneanul

lui Moțoc

unei jupânese întâlnită cu doamna Ruxanda

2

Alexandru Lăpușneanul reprezintă:

un personaj episodic

un personaj secundar

un personaj principal

1

La descrierea mesei la care sunt invitați cei 47 de boieri din nuvela „Alexandru Lăpușneanul” sunt folosite multe arhaisme, regionalisme și cuvinte populare, element specific:

realiștilor

clasicilor

romanticilor

naturaliștilor

2

Poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” a fost publicată în revista:

„Dacia literară”

„Propășirea”

„Albina românească”

1

Strofele 4-12 din poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” cuprind elemente:

de pastel

de odă

de baladă

2

Imaginea din prima strofă din poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” este reluată:

în finalul poeziei

în a treia strofă

în a doua strofă

1

Scrierea poeziei „Umbra lui Mircea. La Cozia” a fost prilejuită de o călătorie:

la mănăstirile din Transilvania

la mănăstirile din Moldova

la mănăstirile de pe Valea Oltului

1

Poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” se împarte în:

5 etape

2 etape

4 etape

1

Enumerația cuvintelor: iese, vine, stă, privește din strofa a treia a poeziei „Umbra lui Mircea. La Cozia” sugerează:

repaos

dinamism

1

În poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” timpul apus este denumit:

„vremi de fapte stralucite”

„drum al slavei”

„bici groaznic”

1

Raportul dintre expresiile „fapte strălucite / însă triste și amare” și „prin științe și prin arte națiile înfrățite / în gândire și în pace drumul slavei îl găsesc” este un raport de:

continuitate

antiteză

echivalență

3

Meditația din poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” arată că poezia are un fond:

romantic

clasic

realist

2

Costache Negruzzi insuflă contemporanilor idealuri naționale înalte prin:

prezentarea naturii

povești de dragoste

evocarea trecutului

2

Notele de subsol ale lui Costache Negruzzi fac trimitere la:

Cronicile Bălenilor

cronica lui Ion Neculce

cronica lui Miron Costin

2

Alexandru Lăpușneanul, înainte de a fi domnitor, s-a numit:

Petru Stol

Petre Stolnicul

Stolnic Petru

1

Purtând numele nuvelei, Alexandru Lăpușneanul este personaj:

secundar

colectiv

eponim

3

Costache Negruzzi pastrează în nuvelă personaje care nu corespund cu adevărul istoric. Unul din ele este:

Moțoc

Ruxanda

Bogdan, fiul lui Lăpușneanul

2

În relațiile cu soția, Lăpușneanul este:

supus

protector

tiranic

2

În poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” se arată sentimentul de admirație și respect pentru:

Mircea cel Bătrân

Ștefan cel Mare

Vlad Țepeș

3

În poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” versul „lumea e în așteptare” sugerează:

că viitorul se înrăutățește

speranța într-un viitor mai bun

că nu se poate schimba nimic

3

Substantivul „umbra” din titlul poeziei reprezintă:

o minimalizare a personalității

semnificația a ceea ce a fost în ceea ce este

reprezentarea a ceea ce a fost și nu va mai fi

1

În poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia”, eului liric i se conferă semnificația de oglindă și memorie eternă de către:

turnuri

zidurile mănăstirii

valurile Oltului

3

„Umbra lui Mircea. La Cozia” este exemplară pentru:

clasicim

specia romantică a meditației

realism

1

Ca element de noutate față de revistele culturare anterioare, în „Dacia Literară” se va publica:

articole de critică nepărtinitoare vizând opera și nu autorul ei

articole cu temă politică

scrisori de dragoste

3

Generația pașoptistă a acționat viguros în domeniul:

erotic

artei plastice

culturii

1

Direcția de evoluție a literaturii românești în perioada pașoptistă stă sub semnul:

realismului

romantismului

clasicismului

1

„Dacia literară” își propune:

să fie o revistă adresată numai provinciei

să fie o revistă literară pentru toți românii

să fie o revistă adresată intelectualilor

1

Glorioasa generație de cărturari și oameni politici a fost cunoscută sub numele de:

generația pașoptistă

generația luminilor

generația nouă

3

Expresia de „Generație pașoptistă” vine de la anul:

1748

1848

1948

1

În „Țiganiada”, Julalau își exprimă:

indiferența față de conducători

neîncrederea în conducători

încrederea în conducători

2

În epopeea „Țiganiada” de Ion Budai-Deleanu se întâlnește:

comicul

meditația

meliorismul

3

Cel mai important poet al pașoptiștilor a fost:

Grigare Alexandrescu

Vasile Alecsandri

Ion Heliade Rădulescu

2

Limba folosită de Ion Budai-Deleanu s-a realizat prin îmbinarea neologismelor cu arhaismele și cu regionalismele din zona:

Hunedoarei

Piatra Neamț

Iașului

2

Notele de subsol ale „Țiganiadei” au rolul:

de a crea confuzie

de a realiza un text individual

de a explica și de a întări cele spuse în text

1

La dezbaterile țiganilor:

fiecare țigan face cum consideră că e bine

cuvântul greu îl au cei puternici fizic

cuvântul greu îl au conducătorii țiganilor

3

Ion Budai-Deleanu a fost un poet:

umanist

iluminist

romantic

1

Perioada pașoptistă este o continuare a perioadei:

romantice

iluministe

umaniste

2

Numele „Dacia literară” a fost ales pentru a reuni:

scriitori numai din provincia în care se editează revista

atât scriitori români cât și străini

scriitori moldoveni, munteni, ardeleni, olteni, bănățeni

2

Mihail Kogălniceanu îi îndeamnă pe scriitori:

să asigure originalitate preluând teme din folclor, fapte eroice, natura autohtonă

să traducă alți scriitori

să scrie, numai să scrie

3

În poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia”, trecutul istoric:

este păstrat în conștiința contemporanilor

este minimalizat

este ponegrit

1

În poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” marea fantomă reprezintă:

Oltul

Mircea cel Bătrân

ostașii ca un întreg

1

În poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” fantoma deșteptată din mormânt:

continuă să bântuie pe lângă ape

dispare complet

intră în mormânt

2

Glasul fantomei din poezia „Umbra lui Mircea. La Cozia” este auzit:

de unguri

de toată lumea

de transilvăneni

1

Îmbrăcat în armură și în sabie, Mircea cel Bătrân este comparat cu:

Decebal, regele dacilor

Zamolxe, zeul dacilor

Traian, cinstea Romei

3

În strofa a V-a a poeziei „Umbra lui Mircea. La Cozia”, versul „Cine oare poate să fie omul care te-a îngrozit” este:

o afirmație

o întrebare retorică

o întrebare cu mai multe variante de răspuns

1

Martor al vitejiilor trecute exprimate în poezia lui Grigore Alexandrescu a fost:

Mănăstirea Cozia

Oltul

Ardealul

2

Odată cu Mircea învie:

dușmanii săi

calul său

oștenii săi

3

Mănăstirea Cozia este descrisă de Grigore Alexandrescu și într-o proză cu numele:

”O vizită la Cozia”

„Pe malurile Oltului”

„Cozia”

1

Capul lui Moțoc, în nuvela „Alexandru Lăpușneanul” este cerut de:

norod

Alexandru Lăpușneanul

Ruxanda

2

Pentru masa festivă pe care o organizează în cinstea boierilor, Alexandru Lăpușneanul se îmbracă:

modest

fastuos

cu îmbrăcămintea obișnuită

2

În „Alexandru Lăpușneanul”, Ruxanda este manipulată să îl otraveasca pe soțul ei de:

călugări

Moțoc

boierii Stroici și Spancioc

2

Moartea lui Lăpușneanul este:

crudă, groaznică și violentă

previzibilă

ușoară

3

Realizând pentru prima dată în literatura română personajul colectiv, Costache Negruzzi:

nu exprimă cu adevărat ideea mulțimii

creează confuzie în ideile personajelor

surprinde psihologia mulțimii

1

În „Alexandru Lăpușneanul”, Ruxanda:

este indiferentă față de acțiunile soțului ei

își îndeamnă soțul să fie blând și iertător

își îndeamnă soțul să ucidă

3

Acțiunea din „Țiganiada” este plasată:

în Transilvania

în Țara Românească

în Moldova

1

Personajele care participă la acțiunea din „Țiganiada” sunt:

foarte multe

în număr mediu

foarte puține

3

Prin intermediul țiganilor, Ion Budai-Deleanu:

apreciaza societatea vremii

încurajeaza defectele societății

evidențiază defecte ale societății vremii

3

Ion Budai-Deleanu își exprimă în „Țiganiada” ideile iluministe privind dreptul natural și contractul social:

în cânturile al IX-lea și al X-lea

în cânturile I și al II-lea

în cânturile al V-lea și al VI-lea

3

În „Țiganiada” se pune accent pe:

întâmplări

destinul personajelor

viziunea satiric caricaturală și pe ironie

3

„Țiganiada” mai este cunoscută și sub numele de:

„Masa țiganilor”

„Șatra”

„Tabăra țiganilor”

3

Textul „Țiganiada” conturează:

o societate utopică

o societate ideală

o societate normală

1

Mihail Kogălniceanu consideră însușirea cea mai prețioasă a unei literaturi ca fiind:

istoria poporului

politica

traducerile

3

Credem în educația gratuită și în dreptul la educație. Contact: [email protected]
2007-2024 invatasingur.ro